Viteza dating levittown pa

Mrculescu-Cojocea, Opozifliile dualiste tradiflionale care au cælæuzit gîndirea socialæ øi cartografiile geopolitice sînt depæøite. De altfel, cele mai bune cartografieri ale psihicului sau, dac vrei, cele mai bune psihanalize n-au fost ele mai curnd opera lui Goethe, Proust, Joyce, Artaud i Beckett dect a lui Freud, Jung i Lacan?

Prinse n acest clete dublu, statele i vd rolul tradiional de mediere reducndu-se din ce n ce mai mult i se pun, cel mai adesea, n serviciul conjugat al instanelor pieei mondiale i al complexelor militaro-industriale.

Aceast situaie este cu att mai paradoxal cu ct vremurile cnd lumea se afla plasat sub egida unui antagonism EstVest, proiecie amplu imaginar a opoziiilor clas muncitoare-burghezie din rile capitaliste, snt pe cale de a fi depite. S nsemne ns aceasta c mizele multipolare ale celor trei ecologii vor nlocui pur i simplu vechile lupte de clas i miturile lor de referin? Evident c o astfel de nlocuire nu se va produce att de mecanic!

Pare, cu toate acestea, foarte probabil c aceste mize, ce corespund unei extreme complexificri a contextelor sociale, economice i internaionale, vor tinde s treac din ce n ce mai mult pe primul plan.

Antagonismele de clas motenite din secolul al XIX-lea au contribuit iniial la crearea unor cmpuri omogene bipolarizate de subiectivitate. Apoi, n a doua jumtate a secolului XX, prin societatea de consum, welfare, media etc. Chiar dac segregrile i ierarhiile n-au fost trite nicicnd mai intens, o aceeai ap imaginar se afl, n momentul de fa, placat peste toate viteza dating levittown pa subiective. Un acelai sentiment difuz de apartenen social a decrispat vechile contiine de clas.

Las aici deoparte constituirea unor poli subiectivi violent de eterogeni n lumea musulman. La rndul lor, rile aa-zis socialiste au introiectat i ele sistemele de valoare unidimensionalizante ale Occidentului. Vechiul egalitarism de faad al lumii comuniste cedeaz locul serialismului mass-mediatic acelai ideal de standing social, aceleai mode, acelai tip de muzic rock etc.

viteza dating levittown pa

Desigur, cu timpul, se poate concepe c dezvoltarea tehnicilor agroalimentare va permite modificarea datelor teoretice ale dramei foamei n lume. Pe teren ns, pn atunci, ar fi total iluzoriu s credem c ajutoarele internaionale, aa cum snt ele concepute i puse n practic n momentul de fa, ar putea reui s rezolve semnificativ vreo problem!

viteza dating levittown pa

Instaurarea pe termen lung a unor imense zone de mizerie, de foamete i de moarte pare a face, deja, parte integrant din monstruosul sistem de stimulare propriu Capitalismului Mondial Integrat.

Astfel, orincontro ne-am ntoarce privirea, regsim acelai paradox chinuitor: pe de o parte, dezvoltarea nentrerupt de noi mijloace tehnico-tiinifice, susceptibile, potenial, s rezolve problematicile ecologice dominante i reechilibrarea activitii socialmente emission de viteza dating pe suprafaa planetei, i, pe de pe alt parte, incapacitatea forelor sociale organizate i a formaiunilor subiective constituite de a-i nsui aceste mijloace pentru a le face s devin operaionale.

Cu toate acestea, ne putem ntreba dac aceast faz paroxistic de laminare a subiectivitilor, a bunurilor i a mediilor nu e sortit s intre ntr-o faz de declin. Aproape peste tot ncep s se fac auzite revendicri de singularitate; semnele cele mai manifeste, n aceast privin, vin din zona nmulirii revendicrilor naionalitare, pn mai ieri marginale, dar care ncep s ocupe tot mai mult prim-planul scenelor politice.

S subliniem, din Corsica pn n rile baltice, conjuncia dintre revendicrile ecologice i cele autonomiste. Cu timpul, aceast intensificare a chestiunilor naionalitare va ajunge, probabil, s modifice n profunzime relaiile EstVest, n special configuraia Europei, al crei centru de greutate ar putea s se deplaseze decisiv spre un Est neutralist.

Opoziiile dualiste tradiionale care au cluzit gndirea social i cartografiile geopolitice snt depite. Conflictualitile se menin, dar angajeaz nite sisteme multipolare incompatibile cu nregimentrile sub stindarde ideologice maniheiste. De exemplu, opoziia dintre Lumea a Treia i lumea dezvoltat dispare din toate punctele de vedere.

Am vzut acest lucru prin apariia acelor 5 sfaturi despre întâlniri pentru tipi Puteri Industriale a cror productivitate o depete arhiva cu mult pe aceea a tradiionalelor bastioane industriale ale Vestului, dar acest fenomen este nsoit de un fel de tiermondizare [tiers-mondisation] intern rilor dezvoltate, dublat ea nsi de o exacerbare a problemelor legate de imigraie i de rasism.

S nu ne facem iluzii, tapajul iscat n jurul unificrii economice a Comunitii Europene nu va frna ctui de puin aceast tiermondizare a unor vaste zone ale Europei. La scar planetar, condiia feminin pare departe de a se fi ameliorat. Exploatarea muncii feminine, corelativ cu aceea a muncii copiilor, nu e cu nimic mai prejos dect cele mai negre perioade din secolul al XIX-lea!

Cu toate acestea, o revoluie subiectiv anevoioas n-a ncetat s lucreze condiia feminin n ultimele dou decenii. Chiar dac independena sexual a femeilor, legat de punerea la dispoziie a unor mijloace de contracepie i avort, s-a dezvoltat extrem de inegal, chiar dac nmulirea i intensificarea integrismelor religioase nu nceteaz s genereze o minorizare a strii lor, o serie de indicii ne fac s considerm c nite transformri de lung durat n sensul lui Fernand Braudel se afl efectiv n curs de desfurare desemnarea unor femei ca ef de stat, revendicarea unei pariti brbat-femeie n cadrul instanelor reprezentative etc.

Tineretul, chiar dac strivit n interiorul relaiilor economice dominante care i confer un loc din ce n ce mai precar i manipulat mental de producia de subiectivitate colectiv a mass-mediei, i dezvolt totui propriile lui distane de singularizare fa de subiectivitatea normalizat. Din acest punct de vedere, caracterul transnaional al culturii rock este ct se poate de semnificativ, aceasta jucnd rolul unui fel de cult iniiatic capabil s confere o pseudoidentitate cultural unor mase considerabile de tineri i permindu-le s-i constituie un minimum de Teritorii existeniale.

Tocmai n aceste contexte de frmiare, de decentrare, de multiplicare a antagonismelor i a proceselor de singularizare i fac apariia noile problematici ecologice. S fim ns bine nelei: nu pretind ctui de puin c ele ar fi chemate s joace rolul de plrie pentru celelalte linii de fracturi moleculare, dar mi se pare c ele cheam o problematizare care le poate deveni tuturor transversal.

Dac nu se mai pune problema, ca n perioadele anterioare de lupt de clas i de aprare a patriei socialismului, de a face o ideologie s funcioneze n mod univoc, ne putem imagina, dimpotriv, c noua referin ecosofic ar putea s viteza dating levittown pa nite linii de recompunere a praxisurilor umane n cele mai variate domenii.

La toate scrile individuale i colective, n ceea ce privete att viaa cotidian, ct i reinventarea democraiei, n registrul urbanismului, al creaiei artistice, al sportului etc. Perspectiv care nu exclude n totalitate definirea unor obiective unificatoare precum lupta mpotriva foamei n lume, oprirea despduririlor sau proliferarea oarb a industriilor nucleare.

Numai c acum nu va mai putea fi vorba de cuvinte viteza dating levittown pa ordine stereotipe, reducioniste, care s exproprieze alte problematici mai singulare i s implice promovarea unor lideri charismatici. O aceeai preocupare etico-politic traverseaz probleme precum cele ale rasismului, falocentrismului, dezastrelor lsate motenire de un urbanism care s-a vrut modern, ale unei creaii artistice eliberate de sistemul pieei, ale unei pedagogii capabile s inventeze mediatori sociali etc.

Aceast problematic, pn la urm, este aceea a producerii de existen uman n noile contexte istorice. Ecosofia social va consta deci n a dezvolta nite practici specifice avnd tendina de a modifica i de a reinventa modurile de a fi n interiorul cuplului, al familiei, al contextului urban, al muncii etc.

Firete, ar fi de neconceput s avem pretenia de a ntoarce la nite formule anterioare, corespunztoare unor perioade n care, n acelai timp, densitatea demografic era mai slab i densitatea relaiilor sociale era mai puternic dect azi. Problema care se pune va fi, efectiv, aceea de a reconstrui ansamblul modalitilor de a-fi-n-grup. La rndul ei, ecosofia mental va trebui s reinventeze relaia subiectului cu corpul, cu fantasma, cu timpul care trece, cu misterele vieii i ale morii.

Ea va trebui s caute antidoturi la uniformizarea mass-mediatic i telematic, la conformismul modelor, la manipularea opiniei prin intermediul publicitii, al sondajelor etc.

Bine ați venit la Scribd!

Modul ei de a proceda se va apropia mai mult de cel al artistului dect de cel al profesionitilor psi, n continuare obsedai de un ideal desuet de tiinificitate. Nimic, n aceste domenii, nu este jucat n numele istoriei ori al unor determinisme infrastructurale! Implozia barbar nu este ctui de puin exclus. Subiectul nu este ceva de la sine neles; nu este de-ajuns s gndeti ca s fii, aa cum proclama Descartes, pentru c tot felul de alte moduri de a fi se instaureaz n afara contiinei n vreme ce se ntmpl ca, atunci cnd gndirea se ncpneaz s se surprind pe ea nsi, ea s nceap s se nvrt asemeni unei sfrleze nebune, neprinznd ns nimic din Teritoriile reale ale existenei, care, la rndul lor, intr n deriv unele fa de altele, asemeni unor plci tectonice sub scoara continentelor.

Mai curnd ns dect de subiect, cel mai nimerit ar fi s vorbim de componente de subiectivare lucrnd, fiecare, mai mult sau mai puin pe cont propriu.

Aøa cum existæ o ecologie a ierburilor rele, existæ øi o ecologie a ideilor rele. Gregory Bateson 1 Planeta Terra trece printr-o perioadæ de intense transformæri tehnico-øtiinflifice, care provoacæ, în replicæ, fenomene de dezechilibru ecologic ce ameninflæ, în timp, dacæ nu li se va gæsi remediu, însæøi implantarea vieflii pe suprafafla ei. În paralel cu aceste mutaflii, modurile umane de viaflæ, individuale øi colective, alunecæ pe panta unei deterioræri din ce în ce mai pronunflate.

Ceea ce ar conduce, inevitabil, la o reexaminare a raportului dintre individ i subiectivitate i, nainte de toate, la o net separare a conceptelor lor. Aceti vectori de subiectivare nu trec neaprat prin individ; care, de fapt, se gsete ntr-o poziie de terminal fa de nite procese care implic grupuri umane, ansambluri socioeconomice, maini informaionale etc.

Indiferent dac n numele unui primat al infrastructurilor, al structurilor sau al sistemelor, subiectivitatea nu are pres bun, iar cei care au de-a face cu ea, n practic sau n teorie, nu o abordeaz, de obicei, dect cu penseta, cu infinite precauii, avnd grij s n-o ndeprteze niciodat prea mult de nite paradigme pseudotiinifice mprumutate, de preferin, din tiinele tari: termodinamic, topologie, teoria informaiei, teoria sistemelor, lingvistic etc.

E ca i cum un Supraeu scientist ar cere reificarea entitilor psihice, impunnd ca ele s nu fie surprinse dect prin intermediul unor coordonate extrinsece. Mi se pare, n orice caz, urgent s ne debarasm de toate referinele i metaforele scientiste, pentru a crea noi paradigme, care vor fi ns mai curnd de inspiraie etico-estetic.

Prin citat, colaj, pastiºã, explodeazã orizontul de sensuri, referinþe, surse ºi straturi inter-relaþionate de posibile interpretãri ale textului-martor. Greseala moderniºtilor din perspectivã postmodernistã fusese invenþia, noul cu orice preþ ºi exclusiv de dragul "schimbãrii la faþã"8.

Idealul colectiv ist exprimat printr-o esteticã exlusivistã este inversat: dimpotrivã, idealul postmodern este individual, personal, dar se exprimã prin imagini unanim acceptate de societate, "populare" deci. Realismul socialist pe de altã parte a folosit dating online nici un e-mail procedee, din cu totul alte raþiuni însã.

Istoria fusese divizatã în episoade "revoluþionare" ºi "progresiste", care se înfruntau cu cele "contra-revoluþionare", "retrograde". Au existat aºadar epoci când, în consecinþã, forþele cu o agendã progresistã ºiau putut impune propria esteticã.

Clasicismul grec era progresist, aºadar dezirabil, ca ºi în cazul renaºterii italiene. Realismul rus al miºcãrii Peredvijniki de secol al nouãsprezecelea era membru al clubului "agreaþilor realismului socialist" întrucât oferea acestuia din urmã un pedigree autohton, cu lustru social.

În arhitecturã, barocul ºi neoclasicul "rus" joacã acelaºi rol de "înaintaºi" inventaþi. Pentru a se viteza dating levittown pa înlãuntrul acestui amplu golf de vocabulare, toate "corecte politic", artistul nu era doar liber sã viteza dating levittown pa mixeze, ci chiar obligat s-o facã. Realismul socialist era blazonul unei culturi intrate într-o "post-istorie" de dupã Armaghedon.

Preocupat ºi dator de a folosi o moºtenire de "coduri tari" estetice, a cãror eficienþã In comunicare fusese verificatã prin chiar vechimea ºi popularitatea lor, realismul socialist preferã pastiºa invenþiei formale, aceasta din urmã ereticã în chip de neiertat: când eºti "succesorul legitim" al istoriei ºi, deci, al istoriei artelor, este profanator a le da la o parte spre a închipui noi forme, noi structuri compoziþionale, alþi idoli de închinat adicã.

Pentru o ideologie teleologicã, în stare sã se declare a fi propriul happyend al istoriei, aºadar nu se putea pune problema alternativelor. Colajul aduce laolaltã stilurile trecute de purgatoriul ideologic spre a fi o voce din raiul realist-socialist. Pastiºa este blazon: recheamã valorile originalului. Fragmentaritatea este semnul unui dor de globalitate care se vrea invocat, exclamat ºi scos la defilare. În dulcele stil clasic Structuri de putere care se vor unice, respectiv dominante - se pot ele exprima prin culturi care exaltã multiplicitatea formalã, dreptul de egalã co existenþã a adevãrurilor ºi jocul mãºtilor?

Contradicþia se dizolvã de îndatã ce observãm cã ludicul, atât în realismul socialist, cât ºi în postmodernism, rãmâne superficial, epidermic. Anvelopantele edificiilor, somptuos decorate, ar putea foarte bine fi "jupuite", ecorºeele sã dovedeascã goliciunea împãratului. Acest lucru nu l-ar fi putut face, aºa cum au ºi vrut, decât moderniºtii.

Încărcat de

Ca un prestidigitator pocãit, el aratã "maselor largi" fundul jobenului: nimic nu se aflã dincolo de formã. Or, ridicând palate pentru masse, vechiul piano nobile, al selectelor reuniuni de odinioarã, a coborât în - devenind însãºi - piaþa publicã. Turnurile corporaþiilor includ la rându-le spaþii publice, cu fântâni, muzicã apterã ºi boutiques pentru lunch, devenind astfel permisive, chiar dacã exclusiv la nivelele inferioare. Lumea corporaþiilor dorea sã sugereze cã afacerile, consumerism-ul pot redeveni activitãþi semnificative ºi semnificante.

artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

Acest nou "pact" trebuie celebrat întru arhitecturã. Este din nou îngãduit etic sã cumperi, deci; mai mult, începe sã devinã ºi "frumos". Astfel, "palatele pentru popor" ale celor douã stiluri fãceau accesibil maselor ceea ce pãrea încifrat ºi elitist: modernismul. Aceste palate erau "adãposturile decorate" venturiene, glãsuind despre originea "de jos" a puterii, care se pretinde o emanaþie a maselor ºi care le înþelege ºi le reprezintã acestora interesele ºi gusturile.

În consecinþã, vocea comunã se aflã jos, în bogãþia reprezentãrii agreatã de mulþi, pe deasupra claselor, nu în estetica severã a celor puþini. Faþadele devin esenþiale: aparþin oraºului, comunitãþii deci; acesteia îi comunicã mesaje simple ºi sloganuri, fie citândule ca atare, fie încodândule în imagini simple, directe, respeciv simboluri imediat recognoscibile. Limbajul clasic este singurul capabil de dublu codaj, putând fi deopotrivã elitist ºi popular, "conservator", "retrograd", dar ºi "progresist" sau chiar "utopic".

Ca imagine a ordinii ºi ierarhiei, arhitectura clasicã aparþinea elitelor, justificate în ordine divinã.

  • Trust Me.
  • artć + societate / arts + society #38, 20 lei / 11 €, 14 USD - idea
  • Datând astăzi în marea britanie
  • (DOC) Origins | Serban Stanciu - radioclassicone.ro
  • Asian dating online login

Ordinea, clar exprimatã în oraº ºi în structura edificiului, apare evidentã în arhitectura anticã, se viteza dating levittown pa în baroc ºi apoi se stinge în confuzia eclecticã. Atunci apar limbajele, multiplicitatea, pariul pe aparenþã, iar clasicismul se vulgarizeazã, îºi asumã mahalaua oraºelor, fermecatã de acest pizicatto formal al centrului. Atractivitatea eclectismului este dimensiunea ludicã a autoritãþii: masele strãvãd modelul originar ºi pompa imperialã sub disimularea decorului, "înþeleg" aceastã arhitecturã ºi sunt sensibile la monumentalism ºi opulenþa decorativã din care, iatã, se pot în chip "democratic" împãrtãºi.

Ambele atitudini aºa-zicând clasice descrise mai sus sunt marcate de nostalgia originilor. Eclectismul sub- întinde - uitând de ce: amnezie a propriei identitãþi - întreaga devenire a limbajelor precedente, cantonatã însã exclusiv în registrul formal, sperând cã, prin invocarea tuturor retoricilor, se va fi rostit, de la sine ºi pur aleatoriu, acel "adevãr" altãdatã atât de viu.

Frazând în cheie clasicã, fãrã rigoare, eclectismul ºi, implicit, deopotrivã realismul socialist ºi postmodernismul, râvnesc - paradoxal - sã purifice arhitectura, întorcând-o la origini, la clãdirea primitivã, ºi "înfrumuseþând-o". Pentru cã importantã nu este doar existenþa formei, cât mai ales ca aceasta sã fie expresia unui conþinut evident.

Arta ºi mai ales arhitectura redevin arte despre societate, valori-mijloc, medii de comunicare. Faþã de modernism atât realismul socialist ºi postmodernismul puteau clama cã readuc ordinea în societate ºi, deci, în arhitectura acesteia; cã fac accesibile edificiile, re- monumentalizându-le totodatã; cã acestea deci pot fi cu uºurinþã "citite".

Contradicþia dintre ironia postmodernã ºi sobrietatea angajatã a realismului socialist se stinge ºi ea în noþiunea de joc, aºa cum este ea înþeleasã de critica deconstructivistã.

Postmoderniºtii erau autoironici, sarcastici la adresa valorilor pe care operele lor le "celebrau". Cu toate acestea, ironia rãmâne auctorialã, nu este un cod "tare". Valorile în cauzã nu sunt demolate, ci duios criticate, fiind oricum preferate deºertului semnatic anterior. Critica este înþeleasã doar de cunoscãtorii care "compãtimesc" cu autorul. Postmodernismul recunoaºte existenþa structurilor centrate de putere, la suprafaþa cãrora se resemneazã a rãmâne, comunicând mesaje în care artistul nu crede, într-un soi de schizofrenie semioticã.

Realismul socialist ºi-a îngãduit la rândul sãu sã "se joace" cu limbaje "sinonime", egal înrãmate întru ideologie, fãrã a chestiona valorile celebrate. Era un joc fãrã multe grade de libertate, înþelesul fiind rezervat comanditarului. Artistul trebuia sã aleagã dintr-un portofoliu "exorcizat" cea mai potrivitã combinaþie de vocabulare care ar fi putut lubrifia transferul respectivului înþeles cãtre masele receptoare.

Împotriva viziunilor euforice ale planului stalinist pentru Moscova ºi a succesivelor planuri de dupã rãzboi de a modifica oraºele sovietice, realismul socialist a fost edificat doar fragmentar. Holograme ale unui discurs total, cvartalurile, clãdirile oficiale ºi arta monumentalã dau seamã despre aceastã viziune iminentã. Fragmentar a rãmas ºi postmodernismul, de data aceasta programatic. Totuºi, viziunile aflate în spatele celor douã estetici se doreau ubicue.

Jocul istoriei ºi reducerea timpului de combustie al stilurilor contemporane le-a redus câmpul de impact, cu excepþia "esteticii de supermarket", unde postmodernismul s-a prostituat pretutindeni. Dacã într-adevãr istoria, cultura popularã ºi vernacularul erau sursele comune ale celor douã ipostaze estetice, supralicitarea cantitativã a acestora a înmormântat tocmai interesul marelui public, pe complicitatea cãrora mizaserã. Realitatea nu trebuia reformatã, ci înfrumuseþatã.

Statul - întrupat în edificii, dar ºi în clãdiri "obiºnuite" - trebuia sã devinã un discurs estetizat ºi ubicuu: o operã de artã. Ambele stiluri rãmân afarã, superficiale, epidermice. Fãrã o agendã subiacentã fie pentru cã acesta aparþinea elitei politice, fie pentru cã nu mai putea exista o esteticã, una singurã socialismul realist ºi postmodernismul nu voiau sã mai schimbe lumea, ci doar sã o potriveascã gusturilor celor mulþi.

Eroism fãrã eroi, cele douã atitudini estetice vor fi probabil amintite drept eunuci ai arhitecturii acestui secol, mergând sã întâlneascã o companie selectã în istorie. Înainte de Venturi Modul de a ridica edificii reprezentative în perioada interbelicã, mai cu seamã în anii treizeci, poate fi cu greu disociat de caracteristicile vremurilor în care s-a produs respectiva edificare: crizã economicã, politicã ºi moralã, neliniºte ºi radicalizare socialã, ameninþarea noului rãzboi.

Vorbim despre Zeitgeist, dar nu trebuie sã uitãm voluntarismul actorilor sãi. Dispãruse din arhitecturã utopismul propriu anilor imediat postbelici, având tehnologia ºi mitul progresului drept panaceu universal. Fusese lichidat ca discurs antiurbanismul drag constructiviºtilor, iar planul estetico-politic de reformulare a realului, aºa cum fusese acesta închipuit de avangarda europeanã, era îndeplinit nu de aceasta, ci de elita politicã a regimurilor totalitare.

Avangarda fusese reprimatã, sau îºi repliase discursul activist, sub cuvânt cã îi revine elitei politice rolul de a rescrie prin revoluþie realitatea, iar nu artei. Acest abandon pesimist realist? Academizant sau etnocentric, dar oricum populist, acest discurs va produce aºadar arhitectura oficialã a regimurilor totalitare interbelice ºi, dupã încã jumãtate de secol, arhitectura postmodernã.

Primul plan cincinal în URSS, criza economicã în vest ºi în Statele Unite au înlocuit fulgerãtor fantaziile începuturilor cu planuri "realiste," utopii cu termen scurt de implementare, care urmau sã modifice oraºele, sã angajeze viteza dating levittown pa publice majore poduri, autostrãzi, canale navigabile sã înalþe noi comunitãþi ºi sã planteze edificii monumentale în þesutul urban existent.

O epocã în care un alt tip de utopism10 îºi face locul anti-medieval, populist, centrat pe rescrierea oraºului, "eroic" ºi, ca toate utopiile, fundat pe o arhitecturã "arhetipalã", originarã, înlocuieºte perioada "comunismului de rãzboi" în Rusia ºi utopiile sale punctuale, atât de convigãtor descrise de R. Stites în cartea despre "visurile revoluþionare" ale vremii. Reproiectarea realului, accentul pe edificare rapidã ºi radicalã pot constitui bazele unui paradox, devreme ce acestea se petreceau viteza dating levittown pa vremuri de crizã.

Opozifliile dualiste tradiflionale care au cælæuzit gîndirea socialæ øi cartografiile geopolitice sînt depæøite.

Uploaded by

Conflictualitæflile se menflin, dar angajeazæ niøte sisteme multipolare incompatibile cu înregimentærile sub stindarde ideologice maniheiste. De exemplu, opoziflia dintre Lumea a Treia øi lumea dezvoltatæ dispare din toate punctele de vedere.

Sæ nu ne facem iluzii, tapajul iscat în jurul unificærii economice a Comunitæflii Europene nu va frîna cîtuøi de puflin aceastæ tiermondizare a unor vaste zone ale Europei. La scaræ planetaræ, condiflia femininæ pare departe de a se fi ameliorat.

viteza dating levittown pa

Exploatarea muncii feminine, corelativæ cu aceea a muncii copiilor, viteza dating levittown pa e cu nimic mai prejos decît cele mai negre perioade din secolul al XIX-lea! Cu toate acestea, o revoluflie subiectivæ anevoioasæ n-a încetat sæ lucreze condiflia femininæ în ultimele douæ decenii. Chiar dacæ independenfla sexualæ a femeilor, legatæ de punerea la dispoziflie a unor mijloace de contracepflie øi avort, s-a dezvoltat extrem de inegal, chiar dacæ înmulflirea øi intensificarea integrismelor religioase nu înceteazæ sæ genereze o minorizare a stærii lor, o serie de indicii ne fac sæ consideræm cæ niøte transformæri de lungæ duratæ — în sensul lui Fernand Braudel — se aflæ efectiv în curs de desfæøurare desemnarea unor femei ca øef de stat, revendicarea unei paritæfli bærbat-femeie în cadrul instanflelor reprezentative etc.

Tineretul, chiar dacæ strivit în interiorul relafliilor economice dominante care îi conferæ un loc din ce în ce mai precar øi manipulat mental de producflia de subiectivitate colectivæ a mass-mediei, îøi dezvoltæ totuøi propriile lui distanfle de singularizare faflæ de subiectivitatea normalizatæ.

Din acest punct de vedere, caracterul transnaflional al culturii rock este cît se poate de semnificativ, aceasta jucînd rolul unui fel de cult inifliatic capabil sæ confere o pseudoidentitate culturalæ unor mase considerabile de tineri øi permiflîndu-le sæ-øi constituie un minimum de Teritorii existenfliale.

Tocmai în aceste contexte de færîmiflare, de decentrare, de multiplicare a antagonismelor øi a proceselor de singularizare îøi fac apariflia noile problematici ecologice. La toate scærile individuale øi colective, în ceea ce priveøte atît viafla cotidianæ, cît øi reinventarea democrafliei, în registrul urbanismului, al creafliei artistice, al sportului etc.

Perspectivæ care nu exclude în totalitate definirea unor obiective unificatoare precum lupta împotriva foamei în lume, oprirea despæduririlor sau proliferarea oarbæ a industriilor nucleare. Numai cæ acum nu va mai putea fi vorba de cuvinte de ordine stereotipe, reducflioniste, care sæ exproprieze alte problematici mai singulare øi sæ implice promovarea unor lideri charismatici.

De la relatiile interpersonale la comunicarea sociala_Alin Gavreliuc.p65

O aceeaøi preocupare etico-politicæ traverseazæ probleme precum cele ale rasismului, falocentrismului, dezastrelor læsate moøtenire de viteza dating levittown pa urbanism care s-a vrut modern, ale unei creaflii artistice eliberate de sistemul pieflei, ale unei pedagogii capabile sæ inventeze mediatori sociali etc.

Aceastæ problematicæ, pînæ la urmæ, este aceea a producerii de existenflæ umanæ în noile contexte istorice. Ecosofia socialæ va consta deci în a dezvolta viteza dating levittown pa practici specifice avînd tendinfla de a modifica øi de a reinventa modurile de a fi în interiorul cuplului, al familiei, al contextului urban, al muncii etc.

Fireøte, ar fi de neconceput sæ avem pretenflia de a întoarce la niøte formule anterioare, corespunzætoare unor perioade în care, în acelaøi timp, densitatea demograficæ era mai slabæ øi densitatea relafliilor sociale era mai puternicæ decît azi.

Problema care se pune va fi, efectiv, aceea de a reconstrui ansamblul modalitæflilor de a-fi-în-grup. În acest domeniu, nu vom ræmîne la recomandæri generale, ci vom pune în operæ practici efective de experimentare atît la niveluri microsociale, cît øi la scæri instituflionale mai mari. Ea va trebui sæ caute antidoturi la uniformizarea mass-mediaticæ øi telematicæ, la conformismul modelor, la manipularea opiniei prin intermediul publicitæflii, al sondajelor etc.

Implozia barbaræ nu este cîtuøi de puflin exclusæ. Øi færæ o astfel de reluare ecosoficæ indiferent de numele pe care vom dori sæ i-l dæmfæræ o rearticulare a celor trei registre fundamentale ale ecologiei, se poate, din pæcate, anticipa o intensificare a tuturor pericolelor: ale rasismului, ale fanatismului religios, ale schismelor naflionalitare basculînd în închideri reacflionare, ale exploatærii muncii copiilor, ale oprimærii femeilor etc.

Subiectul nu este ceva de la sine înfleles; nu este de-ajuns sæ gîndeøti ca sæ fii, aøa cum proclama Descartes, pentru cæ tot felul de alte moduri de a fi se instaureazæ în afara conøtiinflei în vreme ce se întîmplæ ca, atunci cînd gîndirea se încæpæflîneazæ sæ se surprindæ pe ea însæøi, ea sæ înceapæ sæ se învîrtæ asemeni unei sfîrleze nebune, neprinzînd însæ nimic din Teritoriile reale ale existenflei, care, la rîndul lor, intræ în derivæ unele faflæ de altele, asemeni unor plæci tectonice sub scoarfla continentelor.

Mai curînd însæ decît de subiect, cel mai nimerit ar fi sæ vorbim de componente de subiectivare lucrînd, fiecare, mai mult sau mai puflin pe cont propriu. Ceea ce ar conduce, inevitabil, la o reexaminare a raportului dintre individ øi subiectivitate øi, înainte de toate, la o netæ separare a conceptelor lor. În felul acesta, interioritatea ajunge sæ se instaureze la intersecflia multor componente relativ autonome unele faflæ de altele øi chiar, la nevoie, clar discordante.

Øtiu cæ o astfel de argumentaflie întîmpinæ încæ dificultæfli în a se face auzitæ; mai ales în niøte contexte în care continuæ sæ domneascæ o suspiciune, dacæ nu chiar o respingere de principiu faflæ de orice referire specificæ la subiectivitate. Indiferent dacæ în numele unui primat al infrastructurilor, al structurilor sau al sistemelor, subiectivitatea nu are presæ bunæ, iar cei care au de-a face cu ea, în practicæ sau în teorie, nu o abordeazæ, de obicei, decît cu penseta, cu infinite precauflii, avînd grijæ sæ n-o îndepærteze niciodatæ prea mult de niøte paradigme pseudoøtiinflifice împrumutate, de preferinflæ, din øtiinflele tari: termodinamicæ, topologie, teoria informafliei, teoria sistemelor, lingvisticæ etc.

E ca øi cum un Supraeu scientist ar cere reificarea entitæflilor psihice, impunînd ca ele sæ nu fie surprinse decît prin intermediul unor coordonate extrinsece. În atari condiflii, nu trebuie sæ ne miræm cæ øtiinflele umane øi øtiinflele sociale s-au condamnat singure sæ rateze dimensiunile intrinsec evolutive, creatoare, autopoziflionante ale proceselor de subiectivare.

Mi se pare, în orice caz, urgent sæ ne debarasæm de toate referinflele øi metaforele scientiste, pentru a crea noi paradigme, care vor fi însæ mai curînd de inspiraflie etico-esteticæ. De altfel, cele mai bune cartografieri ale psihicului sau, dacæ vrefli, cele mai bune psihanalize n-au fost ele mai curînd opera lui Goethe, Proust, Joyce, Artaud øi Beckett decît a lui Freud, Jung øi Lacan?

Welcome to Scribd!

Partea literaræ a operei celor din urmæ constituie, de altfel, tot ce este mai bun Traumdeutung 3 a lui Freud poate fi, de altfel, consideratæ un extraordinar roman modern! Aceste douæ moduri de abordare — fie prin concept, fie prin afect øi percept — sînt, într-adevær, absolut complementare. Prin acest ocol pseudonarativ nu este vorba decît de a desfæøura o repetiflie-suport de existenflæ prin intermediul unor ritmuri øi al unor ritornele de o infinitæ varietate.

Discursul, sau orice verigæ discursivæ, devine astfel purtætorul unei nondiscursivitæfli care, asemeni unei dîre stroboscopice, anuleazæ jocurile unor opoziflii distinctive atît la nivelul conflinutului, cît øi la cel al formei expresiei. Numai în felul acesta pot fi generate øi regenerate Universurile de referinflæ incorporale [Univers de référence incorporels] care puncteazæ cu evenimente singulare derularea istoricitæflii individuale øi colective.

Aøa cum, în alte epoci, teatrul grec, amorul curtenesc øi romanul cavaleresc s-au impus ca modele sau, mai curînd, ca module de subiectivare, freudismul, astæzi, continuæ sæ bîntuie modurile noastre de a susfline existenfla sexualitæflii, a copilæriei, a nevrozei etc.